Spital Cavnic

-de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza.

-de a fi informat asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.

-de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.

-de a fi informat asupra stării sale de sănatate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului și nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.

-de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

-de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau.

-de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.

-de a solicita si de a primi la externare, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.

Consimțământul pacientului privind intervenția medicală

Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-și, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.

In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar. In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intelegere.

In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de specialitate. Comisia de specialitate este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator.

Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.

Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului.

Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.

Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului

Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia. Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres. Acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie, in cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului. Pacientul are acces la datele medicale personale. Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului. Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.

Drepturile pacientului la tratament și ingrijiri medicale

In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament vor fi elaborate de catre Ministerul Sanatatii Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat. Fac exceptie cazurile de urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate. Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial. Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic din afara spitalului. Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective. Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii. Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la vindecare.

Îngrijirea persoanelor internate în unitati de psihiatrie sau admise în centre de recuperare si reabilitare se realizeaza în conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane. Persoanele internate sunt cazate individual sau în comun. Încaperile în care se afla persoanele internate si celelalte încaperi destinate acestora trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator. Fiecarei persoane internate i se pune la dispozitie un pat. Se interzice supunerea oricarei persoane internate într-o unitate de psihiatrie sau admise în centre de recuperare si reabilitare la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente. Încalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale. În timpul internarii într-o unitate de psihiatrie este interzisa orice forma de discriminare pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau alte criterii. Încalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale. Persoanelor internate li se poate restrictiona libertatea de miscare, prin folosirea unor mijloace adecvate, pentru a salva de la un pericol real si concret viata, integritatea corporala sau sanatatea lor ori a altei persoane. Este interzisa imobilizarea cu lanturi ori catuse a persoanelor internate, iar imobilizarea cu mijloace specifice protejate, care nu produc vatamari corporale, este permisa doar în situatii exceptionale, care sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi*). Masura contentionarii nu poate fi folosita ca sanctiune, nu poate fi parte a programului de tratament si nu poate fi dispusa pentru cazuri de suicid sau de autoizolare ori ca o solutie pentru lipsa de personal sau de tratament, ca o sanctiune ori forma de amenintare sau pentru fortarea unei bune purtari ori pentru a preveni distrugerile de bunuri. Aceasta masura poate fi folosita doar daca aplicarea celor mai putin restrictive tehnici a fost neadecvata sau insuficienta pentru a preveni orice lovire ori vatamare. În caz de suicid sau autoizolare, masura contentionarii nu poate fi folosita mai mult de doua ore. Folosirea mijloacelor de contentionare trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara doar atunci când nu exista o alta modalitate de înlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni. Utilizarea mijloacelor de contentionare trebuie autorizata în prealabil de catre medicul sef de sectie, cu exceptia cazurilor în care urgenta nu permite acest lucru, situatie care va fi de îndata adusa la cunostinta medicului sef de sectie. Utilizarea si încetarea utilizarii oricarui mijloc de contentionare se consemneaza într-un registru special, întocmit de catre fiecare unitate psihiatrica. Procedurile standard de interventie si imobilizare a pacientilor se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi. Persoanele internate pot fi izolate temporar, fara contentionare, în vederea protejarii acestora, daca reprezinta un pericol pentru ele însele sau pentru alte persoane. Aceasta masura trebuie aplicata cu maxima precautie si numai în cazul în care orice alta modalitate s-a dovedit ineficienta. Orice persoana cu tulburari psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale si îngrijiri de sanatate mintala disponibile. Orice persoana care sufera de o tulburare psihica are dreptul sa exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale si culturale recunoscute în Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si în alte conventii si tratate internationale în materie, la care România a aderat sau este parte, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Orice persoana care sufera de o tulburare psihica are dreptul, în masura posibilului, sa traiasca si sa lucreze în mijlocul societatii. Administratia publica locala, prin organismele competente, asigura integrarea sau reintegrarea în activitati profesionale corespunzatoare starii de sanatate si capacitatii de reinsertie sociala si profesionala a persoanelor cu tulburari psihice. Orice persoana cu tulburare psihica are dreptul sa primeasca îngrijiri comunitare, în sensul prezentei legi.

Orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:

a) recunoasterea de drept ca persoana;

b) viata particulara;

c) libertatea de comunicare, în special cu alte persoane din unitatea de îngrijire, libertatea de a trimite si de a primi comunicari particulare fara niciun fel de cenzura, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant legal sau conventional si, ori de câte ori este posibil, si ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile postale si telefonice, precum si la ziare, la radio si la televiziune;

d) libertatea gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase.

Mediul si conditiile de viata în serviciile de sanatate mintala trebuie sa fie pe cât posibil cât mai apropiate de viata normala a persoanelor de vârsta corespunzatoare.

Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:

a) mijloace de educatie;

b) posibilitati de a cumpara sau de a primi articolele necesare vietii zilnice, distractiilor sau comunicarii;

c) mijloace care sa permita pacientului sa se consacre unor ocupatii active, adaptate mediului sau social si cultural, încurajari pentru folosirea acestor mijloace si masuri de readaptare profesionala de natura să îi ușureze reinserția în societate.

Pacientul nu poate fi obligat să presteze o muncă forțată.

Activitatea efectuată de către un pacient într-un serviciu de sănătate mintală nu trebuie să permită exploatarea fizica sau psihica a acestuia. Din momentul admiterii într-un serviciu de sănătate mintala fiecare pacient trebuie sa fie informat de îndata ce este posibil, într-o forma și într-un limbaj pe care să poată sa le înțeleagă, asupra drepturilor sale, în conformitate cu prevederile legii, iar aceasta informare va fi însotita de explicarea drepturilor si a mijloacelor de a le exercita. Daca pacientul nu este capabil sa înteleaga aceste informatii si atât timp cât aceasta incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la cunostinta reprezentantului sau legal sau conventional. Prevederile alin. (1) si (2) se aplica în mod corespunzator si pe parcursul internarii nevoluntare a pacientului. Persoana cu capacitate deplina de exercitiu si cu capacitatea psihica pastrata, care urmeaza a fi supusa unui tratament medical, are dreptul de a desemna, ca reprezentant conventional, o persoana cu capacitate deplina de exercitiu, care sa o asiste sau sa o reprezinte pe durata tratamentului medical. Unitatea sanitara va informa persoana prevazuta la alin. (1) cu privire la acest drept si îi va pune la dispozitie conventia-model pentru desemnarea reprezentantului conventional.

Să respecte regulile de acces, de conduită şi disciplină ale Spitalului.

Să prezinte la internare actele necesare formalităților de internare: biletul de trimitere de la medicul de familie/specialist ambulatoriu, buletinul/cartea de identitate sau certificatul de nastere dupa caz, dovada de asigurat CAS (card de sanatate, adeverinta CAS, alte adeverințe)

Să ofere personalului medical toate informaţiile relevante pe care le deţin despre starea de sănătate proprie, precum şi informaţiile de orice altă natură (apartenenţa religioasă, valori şi cutume culturale, etnice etc.) care pot afecta sau influenţa îngrijirea medicală şi serviciile conexe.

Să ofere informaţii exacte şi complete în legătură cu spitalizările anterioare, detaliile personale şi de sănătate, inclusiv regimuri alimentare şi stil de viaţă.

Să informeze personalul medical, întocmai şi la timp, cu privire la orice manifestare sau reacţie la tratamentul sau medicamentele prescrise.

Să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului.

Să respecte cu stricteţe regimul alimentar indicat de medic;

Să păstreze alimentele de orice fel numai în frigider (nu pe masă sau noptieră).

Să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico – sanitar

Să respecte programul de vizită pentru a nu perturba desfasurarea activitatii medicale;

Să respecte liniştea în cadrul Spitalului şi să nu produca disconfort pacienţilor internaţi şi celorlalte persoane din jur.

Să nu fumeze în incinta spitalului, să nu consume sau să introducă în spital băuturi alcoolice ori substanţe interzise de lege.

Să păstreze curăţenia în spaţiile comune şi, după caz, în rezervă.

Să nu părăsească incinta spitalului.

Sa nu se deplaseze în alte departamente decât în cele în care sunt internaţi, cu excepţia cazurilor care necesita investigaţii.

Este interzis accesul pacienţilor în zonele de risc: centra termica, laborator, depozit de deşeuri medicale ori periculoase, precum şi în orice altă zonă stabilită de conducerea spitalului;

Să respecte intimitatea şi confidenţialitatea persoanei, viaţa privată şi programul celorlalţi pacienţi, inclusiv ale personalului medical.

Să nu deterioreze bunurile spitalului, precum şi bunurile aflate în proprietatea altor persoane.

Statutul persoanelor asigurate conform Legii 95/2006, articolele 222,223,224,225,226,227,228. (vizualizează in format pdf)